Partidul Liberal Democrat din Moldova a solicitat fracțiunilor parlamentare și deputaților neafiliați să facă unele completări la Codul Electoral care ar asigura reprezentativitatea diasporei în forul legislativ suprem. Despre acest fapt a anunțat azi, într-o conferință de presă, președintele PLDM, Tudor Deliu.
Tudor Deliu: “Am depus azi la parlament o propunere, prin care solicităm fracțiunilor și deputaților neafiliați să introducă în procedură parlamentară, cu titlu de inițiativă legislativă, completarea articolului 46 din Codul Electoral cu două aliniate noi, și anume alineatele (4) și (41), care să fie expuse în următoarea redacție:
“(4) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în afara țării în proporție de cel puțin 20% din numărul candidaților propuși spre înregistrare. Poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum doi la fiecare zece locuri.
(41) Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Externe””.
Această completare a Codului Electoral are drept scop încurajarea cetățenilor din diaspora să participe la viața politică și asigurarea reprezentativității lor în Parlamentul Republicii Moldova”, se menționează în nota informativă care însoțește propunerea liberal-democraților.
Invocând practicile europene, PLDM își argumentează inițiativa prin faptul că unele state europene oferă posibilitate diasporelor de a-și reprezenta interesele în parlamentele naționale. Bunăoară, din 1848, Franța a oferit dreptul diaporei de a alege 12 senatori. Iar din 2012, diaspora franceză a început să fie reprezentată și la nivelul Adunării Naționale. În Italia, reprezentanții diasporei pot alege prin corespondență 12 deputați în parlamentul național și 6 senatori. Experiența pozitivă a Croației, Franței, Italiei, Portugaliei și, în special, a României unde diaspora este reprezentată de patru deputați și doi senatori, se consideră una reușită și ar putea servi o practică bună, pe care să o urmeze și alte state europene, în particular Republica Moldova.
Liberal-democrații s-au arătat încrezători că deputații vor da curs propunerii lor, mai ales că aceasta nu necesită niciun fel de cheltuieli. În schimb, diaspora, care întreține acest stat prin remitențe, va putea participa nemijlocit la viața politică din Republica Moldova, prin reprezentanții săi în forul legislativ suprem.
Conferința de presă poate fi urmărită aici.
Biroul de presă al PLDM