PLDM

STATUTUL

Partidului Liberal Democrat din Moldova

 

TITLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul I. Denumirea şi simbolul partidului

Articolul 1.

(1) „Partidul Liberal Democrat din Moldova" (în continuare Partidul) este format în baza asocierii benevole a cetăţenilor Republicii Moldova, fără deosebire de rasă, sex, origine etnică şi confesiune, având idealuri, doctrină şi scopuri comune. Forma organizatorico-juridică a partidului este partid politic. Denumirea integrală a partidului este „Partidul Liberal Democrat din Moldova", denumirea partidului în limba rusă este «Либерал-демократическая партия Молдовы», iar denumirea prescurtată este PLDM.

(2) Activitatea Partidului se desfăşoară pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în deplină conformitate cu Programul său şi cu prezentul Statut, respectând prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea partidelor.

(3) Partidul este persoană juridică din momentul înregistrării, dispune de patrimoniu, de conturi bancare, sigiliu, ştampilă, foi cu antet şi emite carnete de membru de partid pentru membrii săi.

(4) Partidul este organizat după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Articolul 2.

(1) Simbolul Partidul Liberal Democrat din Moldova reprezintă un stejar secular, având o coroană larg ramificată, cu frunziş bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina şi rădăcinile sânt de culoare cafenie, iar frunzişul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificaţie: vigoare, putere, temeinicie, rezistenţă, dăinuire. Simbolul stejarului se întrepătrunde cu istoria noastră naţională şi este legat de cele mai importante evenimente, creaţii şi ctitorii ale poporului nostru. Simbolul sub forma grafică alb-negru şi color se anexează.

(2) Sediul central al Partidului se află în municipiul Chişinău, str. Bucureşti nr. 90. Sediul Partidului poate fi schimbat prin hotărârea Biroului Permanent Central al Partidului.

Capitolul II. Principiile de activitate ale partidului

Articolul 3.

(1) Partidul Liberal Democrat din Moldova este un partid politic de centru-dreapta cu doctrină conservatoare, care militează pentru edificarea în Republica Moldova a statului de drept, democrat şi modern, în conformitate cu principiile generale ale Constituţiei Republicii Moldova.

(2) Partidul activează în conformitate cu principiile legalităţii, transparenţei, publicităţii, libertăţii și egalităţii în drepturi a membrilor, precum şi cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.

(3) Partidul militează pentru respectarea cu stricteţe a Constituţiei Republicii Moldova şi a legilor statului, a formei republicane de guvernămînt, întărirea ordinii de drept, apărarea suveranităţii naţionale, asigurarea condiţiilor decente de trai, libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, promovarea şi respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi al separaţiei puterilor în stat.

(4) Partidul este deschis colaborării cu instituţiile publice, cu alte partide şi organizaţii social-politice, economice, precum şi cu organizaţii nonguvernamentale, religioase etc. din Republica Moldova şi de peste hotare. La decizia organelor sale competente, Partidul poate întreţine legături internaţionale, cu încheierea unor acorduri de aderare la organizaţii internaţionale (europene şi mondiale), alte structuri.

(5) Partidul pledează pentru oportunităţi egale pentru ambele genuri, promovînd reprezentarea femeilor în proporţie de cel puţin 40 la sută în organele de conducere, precum şi în listele de candidaţi pentru funcţii elective.

(6) Partidul Liberal Democrat din Moldova se poate asocia în blocuri politice, uniuni, asociaţii, alianţe, în baza deciziei Consiliului Politic Naţional, cu respectarea prevederilor legale şi statutare.

Capitolul III. Scopul, obiectivele şi metodele de realizare

Articolul 4.

(1) Partidul are ca scop principal elaborarea, promovarea și implementarea de politici în vederea promovării principiilor doctrinei conservatoare, edificării unui stat de drept, asigurării supremaţiei legii, libertăţii persoanei, democraţiei, pluralismului politic, libertății presei, a altor valori europene universal recunoscute ce vor asigura aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana.

(2) Obiectivele partidului:
a) asigurarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul unui stat unitar şi independent;
b) construirea unei societăţi liberale, în care fiecare cetăţean să se bucure de libertate şi de prosperitate;
c) constituirea şi promovarea unei noi elite politice responsabile de soarta ţării, formată din persoane necompromise şi necorupte;
d) aplicarea condiţiilor de accedere în funcţii publice în bază de concurs pe criteriul pregătirii profesionale şi implementarea mecanismelor de responsabilizare a funcţionarilor publici;
e) încurajarea procesului de renaştere naţională, combaterea totalitarismului, precum şi tendinţelor reacţionare, militariste, separatiste şi şovine;
f) edificarea statului de drept, în baza principiilor democratice, prin respectarea strictă a principiului separaţiei puterilor în stat;
g) respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului, fără deosebire de rasă, sex, origine etnică, confesiune, opţiuni politice;
h) educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa politică şi publică, precum şi la edificarea societăţii civile;
i) eficientizarea activităţii organelor autorităţilor publice centrale şi locale, pentru accelerarea şi aprofundarea reformelor economico-sociale, în scopul asigurării bunăstării cetăţenilor;
î) combaterea oricăror manifestări, totalitare şi antidemocratice, considerîndu-le drept pericol principal în calea dezvoltării societăţii;
j) promovarea reformelor social-economice şi crearea unei economii de piaţă funcţionale care să asigure bunăstarea societăţii;
k) garantarea dreptului asupra proprietăţii private, stimularea iniţiativei private în condiţiile economiei de piaţă;
l) asigurarea independenţei justiţiei şi restabilirea încrederii în sistemul judiciar;
m) integrarea Republicii Moldova în sistemul instituţiilor şi organizaţiilor politice internaţionale;
n) diversificarea relaţiilor economice ale Republicii Moldova în scopul reducerii actualei dependenţe economice şi energetice;
o) promovarea unei politici de bună vecinătate prin stabilirea unui parteneriat strategic cu România şi Ucraina în vederea realizării intereselor naţionale ale Republicii Moldova;
p) stabilirea unor relaţii politice şi economice pragmatice cu Federaţia Rusă;
q) implementarea standardelor europene în domeniile politic, economic, juridic, social şi administrativ în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
r) soluţionarea diferendului transnistrean având ca bază caracterul unitar şi indivizibil al statului;
s) garantarea libertăţii presei, prin crearea unui cadru normativ adecvat funcţionării presei libere;
ş) asigurarea unor relaţii armonioase între comunităţile etnice şi religioase din Republica Moldova în baza standardelor internaţionale;
t) dezrădăcinarea corupţiei şi a crimei organizate.

(3) Metodele de realizare a obiectivelor Partidului:
a) informează opinia publică despre activitatea sa, propagă ideile, scopurile, obiectivele cuprinse în Program şi Statut, colaborează cu societatea civilă;
b) dispune de mijloace mass-media proprii şi efectuează activităţi editoriale în condiţiile legii;
c) organizează în condiţiile legii manifestaţii de masă, acţiuni de protest, întruniri publice, demonstraţii, adunări populare, precum şi alte acţiuni publice;
d) participă de sine stătător sau în coaliţie cu alte partide şi organizaţii social-politice la alegerile în organele reprezentative ale puterii de stat de toate nivelurile, precum şi la formarea organelor autorităţilor publice;
e) participă activ, prin reprezentanţii săi, la conducerea statului;
f) difuzează liber, prin mijloacele pe care le are la dispoziţie, informaţii despre activitatea sa;
g) desfăşoară activitate legată de administrarea proprietăţii sale ce rezultă direct din scopurile prevăzute în prezentul Statut;
h) utilizează alte mijloace, permise de lege.

(4) Organele de conducere ale Partidului îşi desfăşoară activitatea conform principiilor democraţiei, transparenţei şi meritocraţiei. Pentru asigurarea bunei funcţionări a organelor de conducere, activitatea acestora este supravegheată şi evaluată de forurile superioare.

(5) Partidul garantează dreptul la liberă exprimare şi activitate a membrilor, în interiorul şi în afara partidului, în măsura în care exercitarea acestui drept nu afectează negativ imaginea partidului şi/sau interesul public.

(6) Partidul se angajează să facă politică în mod responsabil, curat şi transparent, precum şi să readucă politica la scopul ei fundamental, de a fi în serviciul binelui comun.

(7) Partidul Liberal Democrat din Moldova este adeptul unui dialog civilizat, descurajînd atacul la persoană şi limbajul violent şi discriminatoriu.

Capitolul IV. Obţinerea calităţii de membru

Articolul 5.

(1) Poate fi membru al Partidului orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu deplină care, potrivit normelor legale, are dreptul la vot.

(2) Nu poate fi membru al Partidului:
a) persoana condamnată printr-o sentinţă de judecată irevocabilă pentru comiterea unei infracţiuni cu intenţie, care nu şi-a ispăşit pedeapsa;
b) persoana lipsită de drepturile politice;
c) persoana căreia, conform prevederilor legale, îi este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.

Articolul 6.

(1) Cererea de aderare la partid se depune şi se înregistrează la organizaţia primară, în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau doreşte să-şi desfăşoare activitatea. În caz de lipsă a unei organizaţii primare, cererea se depune la organizaţia teritorială. În cazul lipsei organizaţiei primare şi a organizaţiei teritoriale, cererea de aderare se adresează direct organizaţiei naţionale.

(2) Preşedintele organizaţiei primare sau, după caz, preşedintele organizaţiei teritoriale restituie în termen de 10 zile cererea solicitantului, dacă solicitantul nu întruneşte cerinţele legale de obţinere a calităţii de membru de partid cu indicarea motivelor.

(3) Cererea candidatului care întruneşte cerinţele legale de obţinere a calităţii de membru de partid se înaintează spre examinare la şedinţa imediat următoare a Adunării Generale a organizaţiei primare, care va decide în prezenţa solicitantului în privinţa dobîndirii calităţii de membru al Partidului.
(31) Dacă cererile de membru de partid nu sunt examinate de către organizaţia primară într-o perioada de 30 de zile cererea va fi examinată de Biroul Permanent Teritorial / Central într-o perioadă de maxim 20 de zile.

(4) Calitatea de membru de partid se obţine de la data adoptării hotărîrii Adunării Generale a organizaţiei primare sau a hotărîrii Biroului Permanent Teritorial / Central.

(5) Aderând la partid, persoana declară obligatoriu în scris dacă este sau nu membru al altui partid politic.

Articolul 7.

(1) Organizaţiile primare ale Partidului consemnează calitatea de membru, ţin evidenţa membrilor şi înmînează carnete de membru de partid de modelul stabilit de Consiliul Politic Naţional. Organizațiile primare informează Secretariatul General al Partidului în vederea includerii persoanei în Registrul Naţional al Membrilor PLDM.

(2) Un membru PLDM poate aparţine unei singure organizaţii primare. În cazul schimbării domiciliului sau vizei de reşedinţă, persoana respectivă este transferată la evidenţă în organizaţia primară în a cărei rază se află noul domiciliu sau noua reşedinţă. Transferul se efectuează prin înaintarea cererii către organizaţia care a consemnat calitatea de membru, pentru a fi radiat din listă şi organizaţia care urmează să notifice noua înregistrare.

Articolul 71.

(1) Registrul Naţional al Membrilor PLDM este creat şi actualizat de către Secretariatul General al Partidului.

(2) Separat se pot ţine, de către Secretariatul General al PLDM, registre ale simpatizanţilor şi voluntarilor.

(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor legale în acest domeniu.

Capitolul V. Drepturile şi obligaţiile membrului de partid

Articolul 8.

(1) Membrul Partidului are următoarele drepturi:
a) să-şi exprime liber opiniile în cadrul organelor de conducere ale Partidului;
b) să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a le exprima şi de a le propune spre dezbatere în organele de conducere;
c) să propage şi să promoveze scopurile şi sarcinile Partidului;
d) să fie informat asupra activităţii organului din care face parte şi asupra hotărîrilor organelor de conducere teritoriale şi centrale;
e) să aleagă şi să fie ales în funcţii de conducere în Partid, să fie propus şi promovat în funcţii publice;
f) să beneficieze de protecţia Partidului şi a organelor sale de conducere în faţa atacurilor şi presiunilor politice de orice fel;
g) să se auto-suspende pe anumite termene din calitatea de membru;
h) să se retragă din Partid în modul stabilit.

(2) Membrul de partid poate deţine, la același nivel, cel mult trei funcţii de conducere în cadrul organelor de conducere politice ale PLDM. Sînt considerate funcţii de conducere cele de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general (secretar) al organelor de conducere politice ale Partidului la nivel local, teritorial şi naţional, precum și de membru al Biroului Permananet Teritorial / Central și al Consiliului Politic Teritorial / Central.

(3) Orice limitare sau încălcare a drepturilor stabilite în alin.(1) atrage răspunderea disciplinară a celor care se fac vinovaţi de abuz.

Articolul 9.

Membrului Partidului îi revin următoarele obligaţiuni:
a) să cunoască şi să respecte prevederile Statutului şi ale Regulamentelor interne;
b) să cunoască Programul politic al Partidului şi să contribuie la promovarea principiilor acestuia;
c) să respecte şi să îndeplinească hotărârile organelor de conducere şi ale Curţii de Etică şi Arbitraj;
d) să participe activ la activitatea organizaţiei primare din care face parte sau la activitatea organului de conducere în care a fost ales;
e) să îndeplinească cu cinste şi demnitate mandatul primit în cazul delegării sau al participării, în numele Partidului, la exercitarea funcţiilor publice;
f) să respecte drepturile altor membri ai Partidului;
g) să plătească cotizaţia de membru.

Capitolul VI. Suspendarea calităţii de membru

Articolul 10.

(1) Membrii Partidului, recrutaţi în modul stabilit de lege pentru satisfacerea serviciului militar şi numiţi în funcţii incompatibile cu apartenenţa la partidele politice, îşi suspendă, pe durata exercitării acestor funcţii, apartenenţa la Partid. Hotărîrea de suspendare sau de reluare a calităţii de membru de partid este adoptată de organizaţia primară în baza cererii personale depuse în formă scrisă.

(2) Membrii Partidului pot solicita suspendarea calităţii de membru de partid şi pentru alte motive întemeiate care face imposibilă exercitarea pentru o perioadă determinată a activităţii de partid.

(3) Preşedintele organizaţiei ia act de cererea de suspendare, consemnează suspendarea în lista membrilor organizaţiei primare şi informează Adunarea Generala în prima sa şedinţă. Reluarea calităţii de membru este urmata de aceeaşi procedură şi se aplică în modul corespunzător.

(4) Persoana care şi-a suspendat apartenenţa la Partid depune carnetul de membru la organizaţia primară din care face parte sau la organizaţia teritorială şi nu poate alege sau fi ales in organele de conducere ale Partidului.

(5) Suspendarea calităţii de membru al PLDM are ca efect şi revocarea de drept din funcţiile ocupate în cadrul Partidului.

Capitolul VII. Încetarea calităţii de membru

Articolul 11.

(1) Calitatea de membru al Partidului încetează în următoarele cazuri:
a) renunţare;
b) anulare;
c) excludere;
d) înscriere într-un alt partid politic.
(11) Încetarea calităţii de membru al PLDM are ca efect şi revocarea de drept din funcţiile ocupate în cadrul Partidului.

(2) Cererea de renunţare se face în scris, sub semnătură şi se adresează preşedintelui organizaţiei primare din care face parte. Odată cu cererea de renunţare se va depune şi carnetul de membru de partid.

(3) Anularea calităţii de membru are loc în caz de deces şi în cazul stabilirii incompatibilităţilor prevăzute de lege.

(4) Excluderea poate fi iniţiată de preşedintele organizaţiei primare sau de cel puţin 3 membri ai organizaţiei primare şi se aplică în cazul comiterii unor abateri disciplinare grave. Hotărîrea de excludere se adoptă de Adunarea Generală a organizaţiei primare.

(5) Sancţiunea de excludere în privinţa membrilor, care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel de organizaţie primară, este înaintată şi aplicată de către Biroul Permanent Teritorial, iar la nivel de organizaţie teritorială de Biroul Permanent Central, în baza hotărîrii adoptate de către aceste organe.

(6) În toate cazurile, persoana nominalizată spre a fi sancţionată cu excludere va fi invitată să participe la şedinţa organului care propune şi care adoptă decizia de excludere. În cazul neprezentării, organul care propune sancţiunea sau care o hotărăşte, poate adopta hotărîrea în lipsa persoanei respective.

(7) Hotărîrea de excludere se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi şi se comunică celui sancţionat. Hotărârea poate fi contestată în termen de 30 zile de la data adoptării în Curtea de Etică şi Arbitraj a Partidului.

Articolul 12.

Calitatea de membru al organului de conducere (colegial) al Partidului şi al organelor de specialitate încetează înainte de termen în caz de:

a) absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale organului din care face parte;
b) incompatibilitatea funcţiei;
c) excludere din partid;
d) demisie;
e) deces.

Capitolul VIII. Abateri disciplinare

Articolul 13.

Se consideră abateri disciplinare grave:
a) încălcarea în mod deliberat a prevederilor prezentului Statut, ale Regulamentelor interne, ale altor acte şi dispoziţii executorii interne ale partidului;
b) nerespectarea hotărîrilor organelor de conducere ale Partidului, dacă au fost luate atitudini publice contrare politicii şi strategiei generale ale Partidului;
c) acţiunile prin care se prejudiciază grav interesele Partidului.

Articolul 14.

Se consideră abateri disciplinare mai puţin grave decât cele prevăzute în prezentul Statut:
a) neparticiparea repetată şi nemotivată la şedinţele şi activităţile organului Partidului din care face parte;
b) neîndeplinirea sarcinilor asumate sau insubordonarea faţă de organul de conducere al Partidului;
c) încălcarea sau limitarea drepturilor altor membri ai Partidului, prevăzute de prezentul Statut;
d) alte acţiuni care nu prejudiciază grav interesele de partid şi ale membrilor acestuia.

Articolul 15.

În cazul săvîrşirii unor abateri disciplinare mai puţin grave, preşedintele organizaţiei primare/teritoriale sau cel puţin trei membri ai organizaţiei primare propun, iar organizaţia primară hotărăşte aplicarea uneia dintre următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment în scris;
b) retragerea din funcţie;
c) suspendarea (pe cel mult un an) a calităţii de membru.

Articolul 16.

(1) În privinţa sancţionării membrilor organelor de conducere de nivel naţional, a deputaţilor şi a funcţionarilor din administraţia publică centrală, membri ai Partidului, Preşedintele Partidului propune:
a) iar Biroul Permanent Central hotărăşte, pentru abateri mai puţin grave, aplicarea uneia dintre măsurile disciplinare prevăzute de prezentul Statut;
b) iar Consiliul Politic Naţional hotărăşte, pentru abateri grave, excluderea din Partid;

(2) Sancţionarea Preşedintelui, Vicepreşedinţilor Partidului și Secretarului General pentru abateri mai puţin grave sau grave se aplică de către Consiliul Politic Naţional și/sau Congresul Partidului, la propunerea Biroului Permanent Central.

Capitolul IX. Simpatizanţii partidului

Articolul 17.

(1) Simpatizant al partidului este persoana care aderă la scopurile şi programul partidului. Evidenţa simpatizanţilor se efectuează de către organizaţia primară în raza căruia simpatizantul îşi are domiciliul / reşedinţa, având la bază acordul scris al simpatizantului. Simpatizanţii partidului nu pot să aleagă şi/sau să fie aleşi în organele partidului, precum și nu achită cotizaţii de membru de partid.

(2) Membrii activi sînt în drept să renunţe la calitatea de membru în favoarea calităţii de simpatizant, în baza cererii adresate organizaţiei primare. Restabilirea calităţii de membru activ se face în baza aceleiaşi proceduri.

(3) Renunțarea la calitatea de membru în favoarea calității de simpatizant are ca efect şi revocarea de drept din funcţiile ocupate în cadrul Partidului.

TITLUL II
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Capitolul X. Dispoziţii generale

Articolul 18.

Partidul se constituie în conformitate cu principiul teritorial şi cuprinde:
a) organizaţia primară;
b) organizaţia locală;
c) organizaţia teritorială;
d) organizaţia naţională.

Capitolul XI. Organizaţia primară

Articolul 19.

(1) Organizaţia primară este organizaţia care reuneşte membrii de partid din raza unei secţii de votare şi întruneşte cel puţin cinci membri.

(2) Organele de conducere ale Partidului la nivel de organizaţie primară sunt Adunarea Generală, Biroul Permanent Primar pentru organizaţiile care întrunesc mai mult de 60 de membri şi Preşedintele.

(3) Constituirea organizaţiei primare, precum şi alegerea organelor de conducere ale acesteia, se validează de către Biroul Permanent Teritorial.

(4) În cazul în care nu este constituită organizaţia teritorială, validarea organizaţiei primare şi a alegerii organelor de conducere ale acesteia se realizează de către Biroul Permanent Central.

Articolul 20.

(1) Organul suprem al organizaţiei primare este Adunarea Generală.

(2) Adunarea Generală se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît odată în an, de către Preşedintele organizaţiei sau la cererea a 1/3 din membri.

(3) Adunarea Generală este deliberativă, dacă la lucrările ei participă majoritatea membrilor organizaţiei primare.

(4) Hotărîrile Adunării Generale se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi. Hotărîrea privind alegerea preşedintelui se adoptă cu votul majorităţii membrilor organizaţiei primare.

(5) Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
a) decide obţinerea calităţii de membru de partid, sancţionarea membrilor, inclusiv excluderea din Partid;
b) decide cu privire la constituirea organizaţiei;
c) analizează şi decide asupra activităţii desfăşurate de organizaţie de la Adunarea Generală precedentă;
d) aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
e) alege pe o perioadă de doi ani Preşedintele, Vicepreşedintele, Secretarul şi Biroul Permanent Primar în organizaţiile care întrunesc mai mult de 60 de membri;
f) propune spre aprobare/modificare Biroului Permanent Teritorial candidaţii/lista candidaţilor pentru alegerile în autorităţile publice locale pe teritoriul cărora activează;
g) alege delegaţii la Conferinţa organizaţiei teritoriale;
h) examinează şi ia decizii asupra tuturor chestiunilor ce ţin de activitatea organizaţiei;
i) confirmă membrii de partid responsabili de micro-sectoare.

Articolul 21.

Preşedintele organizaţiei primare:
a) exercită conducerea curentă a organizaţiei primare în perioada dintre Adunările Generale, reprezintă Partidul în relaţii oficiale la nivelul respectiv;
b) propune membrii de partid responsabili de micro-sectoare din raza secţiei de votare şi coordonează activitatea lor;
c) organizează desfăşurarea campaniei electorale în raza de activitate a organizaţiei respective;
d) gestionează mijloacele financiare ale organizaţiei;
e) asigură realizarea hotărîrilor Adunării Generale şi ale organelor de conducere ierarhic superioare;
f) coordonează activitatea membrilor Partidului din autorităţile publice locale;
g) verifică dacă corespunde persoana, care doreşte să adere la partid, cerinţelor legale de obţinere a calităţii de membru de partid;
h) gestionează lucrările arhivei organizaţiei primare pentru păstrarea actelor ce ţin de activitatea acesteia (procesului-verbal de constituire a organizaţie primare, altor procese-verbale, a hotărârii Consiliului Politic Teritorial despre includerea organizaţiei primare în componenta organizaţiei teritoriale, registrul evidenţei cererilor, lista de evidentă a membrilor, bazele de date ce ţin de membrii de partid, simpatizanţii, alegătorii şi grupurile social active din localitate, condica evidenţei cotizaţiilor şi donaţiilor acumulate etc.

Articolul 22.

(1) În localităţile cu două sau mai multe secţii de votare, la iniţiativa Biroului Permanent Teritorial, se constituie organizaţii locale de partid.

(2) Organul de conducere al organizaţiei locale este Adunarea Generală a tuturor membrilor din localitate sau a delegaţilor acestora.

(3) Hotărârile Adunări Generale, inclusiv de alegere a preşedintelui organizaţiei locale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(4) Organizaţiile locale au următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor primare;
b) coordonează campania electorală în unitatea administrativ-teritorială în care activează;
c) organizează selectarea candidaţilor propuşi de organizaţiile primare pentru alegerile locale generale şi propune lista acestora spre aprobare/modificare Biroului Permanent Teritorial în conformitate cu art. 20 alin.(5) lit. f) din prezentul Statut.

(5) Preşedinţii organizaţiilor primare nu pot fi preşedinţi ai organizaţiilor locale.

Capitolul XII. Alte organizaţii şi asociaţii ale membrilor de partid

Articolul 23.

(1) În scopul realizării şi promovării de programe şi acţiuni specifice ale partidului, care sunt puse în practică împreună cu structurile organizatorice, Partidul poate constitui organizaţii şi asociaţii altele decât organizaţiile primare şi teritoriale.

(2) Aceste organizaţii şi asociaţii se constituie din membrii şi simpatizanţii partidului, cu aprobarea Biroului Permanent Central, şi funcţionează pe baza regulamentelor proprii. Prevederile acestor regulamente nu pot conţine norme contrare Statutului.

(3) Pentru asigurarea reprezentării şi participării active a tinerilor şi femeilor la viaţa politică, economică, socială şi culturală, în cadrul Partidului se constituie şi funcţionează Organizaţia de Tineret şi Organizaţia de Femei. După caz, Organizația de Tineret și Organizația de Femei pot fi constituite ca persoane juridice separate.

(4) Conform regulamentelor aprobate, aceste organizaţii şi asociaţii îşi aleg organe de conducere proprii care vor fi subordonate Biroului Permanent Central.

(5) Preşedinţii asociaţiilor profesionale teritoriale şi ale organizaţilor de tineret şi femei PLDM sunt din oficiu membri ai Consiliilor Politice Teritoriale.

(6) Preşedinţii organizaţiilor teritoriale de tineret şi femei PLDM sunt din oficiu membri ai Birourilor Permanente Teritoriale.

Capitolul XIII. Organizarea la nivel teritorial (raional, municipal, de sector al municipiului Chişinău, al unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special)

Articolul 24.

(1) Organizaţiile teritoriale exercită funcţiile de organizare, coordonare şi asistenţă a activităţii organizaţiilor primare. În calitate de organizaţii teritoriale ale Partidului sânt cele orăşeneşti, raionale, de sector ale mun. Chişinău, municipale, ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special.

(2) Organizaţiile teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special funcţionează în baza unui regulament aprobat de Consiliul Politic Naţional.

(3) Organele de conducere ale Partidului la nivel teritorial sunt: Conferinţa Teritorială, Consiliul Politic Teritorial, Biroul Permanent Teritorial şi Preşedintele.

Capitolul XIV. Conferinţa Teritorială

Articolul 25.

(1) Organul suprem al organizaţiei teritoriale este Conferinţa Teritorială.

(2) Delegaţii la Conferinţa Teritorială se aleg de către organizaţiile primare, în baza normei de reprezentare stabilită de Consiliul Politic Teritorial.

(3) Conferinţa Teritorială se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît o dată la doi ani, la propunerea Preşedintelui organizaţiei teritoriale, de către Consiliul Politic Teritorial sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile primare.

(4) Conferinţa Teritorială este deliberativă, dacă la lucrările ei participă majoritatea delegaţilor aleşi.

(5) Hotărârile Conferinţei Teritoriale se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi.

(6) Conferinţa Teritorială are următoarele atribuţii:
a) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului şi a Strategiei Partidului la nivel teritorial, inclusiv pentru realizarea sarcinilor Partidului în campaniile electorale;
b) alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, Preşedintele organizaţiei, Consiliul Politic Teritorial şi Comisia de Cenzori;
c) dezbate şi aprobă raportul Preşedintelui organizaţiei şi Comisiei de Cenzori;
d) alege delegaţi la Congres, conform normelor de reprezentare stabilite de Consiliul Politic Naţional;
e) adoptă Regulamentul de activitate a organizaţiei teritoriale;
f) poate delega unele atribuţii Consiliului Politic Teritorial, inclusiv atribuţia de alegere/revocare a Preşedintelui organizaţiei;
g) îndeplineşte alte atribuţii care nu contravin prevederilor prezentului Statut.

Capitolul XV. Consiliul Politic Teritorial

Articolul 26.

(1) Consiliul Politic Teritorial este un organ reprezentativ care organizează activitatea organizaţiei teritoriale în perioada dintre Conferinţele Teritoriale.

(2) Numărul membrilor Consiliului Politic Teritorial este stabilit de către Conferinţa Teritorială.

(3) Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt convocate după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, de către P reşedintele organizaţiei teritoriale, Biroul Permanent Teritorial sau la cererea a 1/3 din membrii Consiliului.

(4) Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt prezidate de preşedintele organizaţiei teritoriale.

(5) Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor aleşi.

(6) Hotărârile Consiliului Politic Teritorial se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(7) Consiliul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
a) convoacă Conferinţa Teritorială, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor din organizaţiile locale;
b) asigură realizarea hotărârilor conferinţelor teritoriale;
c) realizează Programul Partidului şi hotărârile organelor superioare ale Partidului;
d) alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, vicepreşedinţii organizaţiei teritoriale, membrii Biroului Permanent Teritorial şi Secretarul organizaţiei teritoriale;
e) gestionează patrimoniul şi finanţele organizaţiei teritoriale;
f) hotărăşte încorporarea în componenţa organizaţiei teritoriale a noilor organizaţii primare constituite;
g) cooptează noi membri ai Consiliului Politic Teritorial în limita stabilită de către Conferinţa Teritorială;
h) eliberează din funcţii înainte de termen membrii Consiliului, Biroului şi Comisiei Teritoriale de Cenzori, în cazul prevăzut de prezentul Statut;
i) desemnează noi membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori, în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut;
î) desemnează şeful Staff-ului electoral în campaniile electorale;
j) stabileşte domeniile de coordonare a activităţii vicepreşedinţilor;
k) aprobă bugetul organizaţiei teritoriale;
l) adoptă Regulamentele de activitate pentru structurile organelor interne de partid;
m) propune spre aprobare/modificare Biroului Permanent Central, candidaţii/listele de candidaţi la funcţiile de consilieri municipali, raionali, consilieri ai oraşelor de reşedinţă şi primari de municipii şi oraşe de reşedinţă;
n) exercită alte atribuţii, delegate de către Conferinţă Teritorială, inclusiv atribuţia de alegere/revocare a Preşedintelui organizaţiei.

Capitolul XVI. Biroul Permanent Teritorial

Articolul 27.

(1) Biroul Permanent Teritorial organizează activitatea curentă a organizaţiei în perioada dintre şedinţele Consiliului Politic Teritorial.

(2) Biroul Permanent Teritorial este convocat lunar, sau după necesitate, de către Preşedintele organizaţiei teritoriale ori la cererea 1/3 din membrii săi.

(3) Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt deliberative, dacă la lucrări participă majoritatea membrilor săi.

(4) Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

(5) Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt prezidate de Preşedintele organizaţiei teritoriale.

(6) Biroul Permanent Teritorial are următoarele atribuţii:
a) adoptă hotărâri obligatorii spre executare de către organizaţiile primare;
b) informează Consiliul Politic Teritorial asupra activităţii organizaţiei;
c) asigură executarea hotărârilor organelor de conducere ierarhic superioare;
d) elaborează bugetul organizaţiei teritoriale;
e) examinează şi propune Biroului Permanent Central candidaţii pentru alegerile în autorităţile administraţiei publice locale.
f) exercită alte atribuţii potrivit prezentului Statut şi Regulamentului de activitate al organizaţiei teritoriale.

Capitolul XVII. Preşedintele organizaţiei teritoriale

Articolul 28.

(1) Preşedintele organizaţiei teritoriale este ales/revocat de către Conferinţa Organizaţiei Teritoriale pentru o perioadă de doi ani.

(2) Prin derogare de la art. 26 alin. (4) lit. b) Preşedintele organizaţiei teritoriale poate fi ales/revocat de către Consiliul Politic Teritorial, daca această atribuţie i-a fost delegată de către Conferinţa Teritorială.

(3) Hotărârea privind alegerea/revocarea Preşedintelui organizaţiei teritoriale se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

(4) Preşedintele organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii:
a) reprezintă organizaţia în relaţiile cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune, precum şi cu organizaţiile teritoriale ale altor partide;
b) prezidează lucrările Conferinţei Teritoriale, şedinţele Consiliului Politic Teritorial şi şedinţele Biroul Permanent Teritorial;
c) deschide sub-cont în bancă şi poartă răspundere pentru gestionarea resurselor organizaţiei teritoriale;
d) propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei;
e) pentru perioada de absenţă sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor desemnează un vicepreşedinte pentru asigurarea interimatului.

Capitolul XVIII. Secretarul organizaţiei teritoriale

Articolul 29.

Secretarul organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Teritorial structura şi statele de personal ale Aparatului organizaţiei;
b) elaborează, coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Teritorial politica de constituire şi consolidare a organizaţiilor primare de partid;
c) prezintă rapoarte Biroului Permanent Teritorial privind activitatea structurilor Partidului la nivel teritorial;
d) prezintă rapoarte Biroului Permanent Teritorial privind numărul şi evidenţa membrilor Partidului;
e) semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor organizaţiei teritoriale;
f) este responsabil de arhiva organizaţiei teritoriale şi a tuturor organizaţiilor primare, de crearea şi menţinerea bazelor de date ale membrilor de partid şi alegatorilor, evidenţa membrilor, simpatizanţilor şi evidenţa cotizaţiilor de membru;
g) exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.

Capitolul XIX. Comisia de Cenzori Teritorială

Articolul 30.

(1) Comisia de Cenzori Teritorială este aleasă de către Conferinţa Teritorială şi compusă din cel puţin 3 membri. Componenţa numerică a Comisiei de Cenzori Teritoriale este stabilită de Conferinţa Teritorială.

(2) Comisia de Cenzori teritorială efectuează controlul asupra activităţii de gestionare a fondurilor şi a patrimoniului organizaţiei teritoriale.

(3) Comisia de Cenzori teritorială activează în conformitate cu Regulamentul-tip al Comisiei de Cenzori, aprobat de Consiliul Politic Naţional.

Capitolul XX. Organizaţia teritorială a mun. Chişinău

Articolul 31.

(1) Organizaţia teritorială a municipiului Chişinău este compusă din 5 (cinci) organizaţii teritoriale de sector – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râşcani.

(2) Organizaţiile de sector sunt organizate după aceleaşi principii şi au aceleaşi organe de conducere ca şi organizaţiile teritoriale.

(3) Organizaţiile primare de partid din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa municipiului fac parte din organizaţiile de sector respective.

Articolul 32.

(1) Conferinţa Teritorială a organizaţiei municipale Chişinău este convocată la necesitate, dar nu mai rar decât o dată la doi ani.

(2) Delegaţii la Conferinţa Teritorială se aleg de către Conferinţele organizaţiilor de sector, în baza normei de reprezentare stabilită de Consiliul Politic Teritorial al municipiului Chişinău.

(3) Conferinţa Teritorială a organizaţiei municipale Chişinău se convoacă la propunerea Preşedintelui organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, de către Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile de sector.

(4) Conferinţa Teritorială a mun. Chişinău este deliberativă, dacă la lucrările ei participă majoritatea delegaţilor aleşi.

(5) Hotărârile Conferinţei Teritoriale a mun. Chişinău se adoptă cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi şi se semnează de către Preşedintele şi secretarul organizaţiei teritoriale.

(6) Conferinţa Teritorială a mun. Chişinău are următoarele atribuţii:
a) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului şi a Strategiei Partidului la nivelul mun. Chişinău, inclusiv în campaniile electorale;
b) alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, Preşedintele, Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău şi Comisia de Cenzori;
c) dezbate şi aprobă raportul Preşedintelui organizaţiei şi Comisiei de Cenzori;
d) alege delegaţi la Congres, conform normelor de reprezentare stabilite de Consiliul Politic Naţional;
e) adoptă Regulamentele de activitate pentru structurile organizaţiei;
f) poate delega unele atribuţii Consiliului Politic Teritorial mun. Chişinău, inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui şi vicepreşedintelui organizaţiei;
g) îndeplineşte alte atribuţii care nu contravin legii şi prevederilor prezentului Statut.

Articolul 33.

(1) Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău organizează activitatea organizaţiei teritoriale a municipiului Chişinău în perioada dintre Conferinţele Teritoriale.

(2) Numărul membrilor în Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău este stabilit de Conferinţa Teritorială.

(3) Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt convocate după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, Biroul Permanent Teritorial al mun. Chişinău sau la cererea a 1/3 din membrii Consiliului.

(4) Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt prezidate de Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău.

(5) Şedinţele Consiliului sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor aleşi.

(6) Hotărârile Consiliului Politic Teritorial se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

(7) Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău are următoarele atribuţii:
a) convoacă Conferinţa Teritorială a mun. Chişinău, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor pentru participare la Conferinţă;
b) asigură realizarea hotărârilor Conferinţelor Teritoriale a mun. Chişinău;
c) realizează Programul şi hotărârile organelor ierarhic superioare ale Partidului;
d) alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani vicepreşedinţii, membrii Biroului Permanent Teritorial al mun. Chişinău şi secretarul organizaţiei;
e) propune spre aprobare/modificare Biroului Permanent Central, listele candidaţilor în alegerile locale la funcţia de consilier municipal, inclusiv candidatul la funcţia de Primar General;
f) cooptează noi membri ai Consiliului, în limita stabilită de către Conferinţa Teritorială;
g) eliberează din funcţii, înainte de termen, membrii Consiliului, Biroului şi Comisiei Teritoriale de Cenzori, în cazul prevăzut de prezentul Statut;
h) desemnează noi membri ai Comisiei Teritorial de Cenzori, în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut.
i) gestionează patrimoniul şi finanţele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău;
î) stabileşte domeniile de coordonare a activităţii vicepreşedinţilor;
j) exercită alte atribuţii delegate de către Conferinţă Teritorială, inclusiv atribuţia de alegere/revocare a Preşedintelui şi vicepreşedintelui organizaţiei.

Articolul 34.

(1) Biroul Permanent Teritorial al mun. Chişinău organizează activitatea curentă a organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău în perioada dintre şedinţele Consiliului Politic Teritorial al mun. Chişinău.

(2) Componenţa numerică a Biroului Permanent Teritorial al mun. Chişinău este stabilită de către Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău

(3) Biroul Permanent Teritorial al mun. Chişinău este convocat lunar sau după necesitate, de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău sau la cererea 1/3 din membrii săi.

(4) Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt deliberative, dacă la lucrări participă majoritatea membrilor săi.

(5) Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

(6) Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt prezidate de Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău.

(7) Biroul Permanent Teritorial Chişinău are următoarele atribuţii:
a) adoptă hotărâri obligatorii spre executare de către organizaţiile primare;
b) informează Consiliul Politic Teritorial Chişinău asupra activităţii organizaţiei;
c) asigură executarea hotărârilor organelor de conducere ierarhic superioare;
d) elaborează bugetul organizaţiei teritoriale;
e) examinează, aprobă şi modifică candidaţii/lista de candidaţi pentru alegerile în autorităţile publice locale de nivelul întâi;
f) exercită alte atribuţii potrivit prezentului Statut şi Regulamentului de activitate a organizaţiei teritoriale.

Articolul 35.

Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău este ales în conformitate cu art. 32 alin.(6) lit. b) şi are următoarele atribuţii:
a) reprezintă organizaţia teritorială a mun. Chişinău în relaţiile cu organizaţiile de sector, cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune, precum şi cu organizaţiile teritoriale ale altor partide.
b) deschide sub-cont în bancă şi poartă răspundere pentru gestionarea resurselor organizaţiei teritoriale;
c) pentru perioada de absenţă, sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor, desemnează un vicepreşedinte pentru asigurarea interimatului;
d) propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei;
e) exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.

Articolul 36.

(1) Vicepreşedinţii organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău:
a) îndeplinesc însărcinările puse în seama lor de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, Consiliul Politic Teritorial al mun. Chişinău şi Biroul Permanent Teritorial al mun. Chişinău;
b) asigură promovarea politicii adoptate de către organismele de conducere ale organizaţiei;
c) asigură coordonarea şi funcţionarea performantă a organismelor de conducere ale organizaţiei;
d) reprezintă Partidul în relaţiile oficiale, în situaţia delegării de către Preşedintele organizaţiei şi în celelalte situaţii prevăzute de prezentul Statut;
e) în perioada de absenţă sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, îndeplineşte atribuţiile acestuia;
f) prezidează şi conduce şedinţele organismelor de conducere ale organizaţiei la care participă în absenţa Preşedintelui.

Articolul 37.

Secretarul organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Teritorial structura şi statele de personal ale Aparatului organizaţiei;
b) elaborează, dirijează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Teritorial politica de constituire şi consolidare a organizaţiilor primare de partid;
c) coordonează de la nivel teritorial activitatea de organizare şi consolidare a structurilor Partidului în cadrul mun. Chişinău;
d) prezintă rapoarte Biroului Permanent Teritorial privind activitatea structurilor Partidului la nivel teritorial;
e) prezintă rapoarte Biroului Permanent Teritorial privind numărul şi evidenţa membrilor Partidului;
f) semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor organizaţiei teritoriale;
g) exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.

Articolul 38.

Comisia de Cenzori teritorială a mun. Chişinău:
a) este compusă din 5 membri, câte un reprezentant de la fiecare organizaţie de sector;
b) efectuează controlul asupra activităţii de gestionare a fondurilor şi a patrimoniului organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău;
c) activează în conformitate cu Regulamentul-tip al Comisiei de Cenzori, aprobat de Consiliul Politic Naţional.

TITLUL III
ORGANELE DE CONDUCERE ALE
PARTIDULUI LA NIVEL NAŢIONAL

Articolul 39.

Organele de conducere la nivel naţional sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Politic Naţional;
c) Biroul Permanent Central;
d) Preşedintele Partidului.

Capitolul XXI. Congresul partidului

Articolul 40.

(1) Forul suprem de conducere şi de decizie al Partidului este Congresul.

(2) Congresul se convoacă o dată la patru ani sau după necesitate de către Consiliul Politic Naţional.

(3) Delegaţii la Congres sunt aleşi de Conferinţele Teritoriale în conformitate cu o normă unică de reprezentare, stabilită de către Consiliul Politic Naţional, proporţional cu numărul membrilor în organizaţiile teritoriale.

(4) Congresul extraordinar se convoacă prin hotărârea Consiliului Politic Naţional sau la cererea a 1/3 din organizaţiile teritoriale.

(5) Congresul ordinar se convoacă cu cel puţin 60 zile, iar Congresul extraordinar – cu cel puţin 30 zile – înainte de data fixată pentru desfăşurarea acestuia.

(6) Congresul este deliberativ, dacă la lucrările sale participă majoritatea delegaţilor aleşi. Procesele-verbale ale Congresului, precum şi hotărîrile adoptate de acesta, sînt semnate de Preşedintele Partidului şi contrasemnate de Secretarul General al PLDM.

(7) Hotărârile Congresului se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi. Hotărârea privind alegerea/revocarea Preşedintelui partidului se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor aleşi.

(8) Hotărârile Congresului privind reorganizarea sau autodizolvarea Partidului se adoptă cu votul a 2/3 din delegaţii aleşi.

(9) Congresul are următoarele atribuţii:
a) adoptă şi modifică Statutul şi Programul Partidului. În cazul în care, în perioada dintre Congrese, se modifică cadrul legislativ privind partidele politice, Consiliul Politic Naţional poate modifica Statutul şi/sau Programul partidului, pentru aducerea lor în concordanţă cu legislaţia în vigoare;
b) evaluează şi aprobă raportul Preşedintelui Partidului cu privire la activitatea Partidului între Congrese şi raportul prezentat de către Curtea de Etică şi Arbitraj şi Comisia Centrală de Cenzori;
c) alege/revocă, pentru o perioadă de patru ani, Preşedintele, Consiliul Politic Naţional, membrii Curţii de Etică şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori;
d) aprobă Programul de activitate al Partidului pe durata unui ciclu electoral sau poate delega această competenţă Consiliului Politic Naţional;
e) decide asupra reorganizării sau autodizolvării Partidului;
f) exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut şi de lege;
g) Congresul poate delega o parte din atribuţiile sale Consiliului Politic Naţional.

Capitolul XXII. Consiliul Politic Naţional

Articolul 41.

(1) Consiliul Politic Naţional este ales de către Congres.

(2) Componența numerică și nominală a Consiliului Politic Național se stabilește de Congresul Partidului.

(3) Consiliul Politic Naţional se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea Biroului Permanent Central, Președintelui Partidului sau la solicitarea a 1/3 din numărul membrilor săi.

(4) Şedinţele Consiliului Politic Naţional sunt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

(5) Hotărârile Consiliului Politic Naţional se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

(6) Consiliul Politic Naţional are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea politică şi activitatea organizatorică a Partidului între Congrese;
b) convoacă Congresul, aprobă norma de reprezentare la Congres cu respectarea principiului proporţionalităţii şi egalităţii votului membrilor Partidului, proiectul ordinii de zi şi Regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului, stabileşte data şi locul desfăşurării acestuia;
c) alege/revocă pe o perioadă de patru ani Vicepreşedinţii Partidului, membrii Biroului Permanent Central şi Secretarul General al Partidului;
d) aprobă strategia de activitate a partidului în campaniile electorale;
e) constituie departamente de specialitate şi alege şefii acestora;
f) asigură realizarea hotărârilor Congresului şi interpretează normele Statutului Partidului şi actele interne cu caracter normativ;
g) dezbate şi decide asupra poziţiei Partidului în problemele politice;
h) aprobă şi coordonează strategia campaniilor electorale în alegeri generale locale şi parlamentare;
i) decide formarea blocurilor, a convenţiilor şi a alianţelor electorale sau postelectorale;
î) hotărăşte cu privirea la afilierea internaţională a Partidului;
j) la propunerea Biroului Permanent Central, aprobă/modifică lista de candidaţi ai Partidului la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, desemnează candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Prim-ministru, precum şi poate delega Biroului Permanent Central modificarea listei înaintate;
k) cooptează noi membri ai Consiliului în limita stabilită de Congres, în cazul survenirii condiţiilor prevăzute de Statut sau creşterea numerică a Partidului;
l) eliberează din funcţii, înainte de termen, membrii Consiliului, Biroului, Curţii de Etică şi Arbitraj şi Comisiei Centrale de Cenzori, în cazul prevăzut de prezentul Statut;
m) desemnează noi membri ai Curţii de Etică şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori, în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut;
n) aprobă sigla, simbolul electoral, carnete de membru de partid şi sloganele Partidului;
o) poate anula, la propunerea Curţii de Etică şi Arbitraj, actele emise de către organele de conducere ale organizaţiilor locale şi teritoriale ale Partidului, hotărârile Biroului Permanent Central care contravin prevederilor statutare;
p) adoptă Regulamente şi alte acte normative interne ale Partidului;
q) exercită alte atribuţii după necesitate, cu excepţia atribuţiilor Congresului;
r) poate delega unele atribuţii Biroului Permanent Central.

(7) Şedinţele Consiliului Politic Naţional sunt prezidate de către Preşedintele Partidului, iar în lipsa acestuia, de către unul din Vicepreşedinţii Partidului desemnat de Preşedinte.

Capitolul XXIII. Biroul Permanent Central

Articolul 42.

(1) Biroul Permanent Central exercită conducerea curentă a Partidului între şedinţele Consiliului Politic Naţional. Componența numerică și nominală a Biroului Permanent Central se stabilește de Consiliul Politic Național.

(2) Biroul Permanent Central se reuneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar decât o dată pe lună.

(3) Şedinţa Biroului Permanent Central se convoacă de către Preşedintele Partidului, la cererea a 1/3 din membrii săi, la cererea Comisiei Centrale de Cenzori sau a Curţii de Etică şi Arbitraj.

(4) Şedinţa Biroului Permanent Central este deliberativă în cazul în care la lucrările ei participă majoritatea membrilor aleşi.

(5) Hotărârile Biroului Permanent Central se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

(6) Şedinţele Biroului Permanent Central sunt prezidate de către Preşedintele Partidului.

(7) Biroul Permanent Central are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea politică a Partidului între şedinţele Consiliului Politic Naţional;
b) elaborează politica financiară a Partidului;
c) asigură realizarea hotărârilor Congresului Partidului, ale Consiliului Politic Naţional, pregăteşte şedinţele şi elaborează proiectele de hotărâri pentru Consiliul Politic Naţional;
d) formulează şi propune Consiliului Politic Naţional tactica politică a Partidului între şedinţele acestuia;
e) stabileşte, la propunerea Secretarului General, activitatea de organizare şi de consolidare a rândurilor Partidului;
f) asigură informarea curentă a organizaţiilor teritoriale ale Partidului;
g) informează Consiliul Politic Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;
h) negociază şi propune Consiliului Politic Naţional încheierea alianţelor politice cu alte formaţiuni politice;
i) creează şi coordonează organele de lucru în probleme privind Statutul, doctrina şi Programul;
î) propune Consiliului Politic Naţional platforma electorală, formează Staff-ul electoral central în alegerile parlamentare şi desemnează şeful Staff-ului, precum şi desemnează şefii Staff-urilor electorale teritoriale în alegeri;
j) formează şi coordonează activitatea grupurilor de analiză a situaţiei politice, economice şi sociale, interne sau internaţionale;
k) propune spre aprobare Consiliului Politic Naţional lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare şi candidatul la funcţia de Prim-ministru, Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte al Republicii Moldova;
l) desemnează candidatul la funcţia de Primar General al municipiului Chişinău la propunerea Consiliului Politic Teritorial al mun. Chişinău;
m) aprobă/modifică listele de candidaţi la funcţiile de consilieri în consiliile locale de nivelul întîi şi doi şi candidaţii la funcţiile de primari;
n) soluţionează divergenţele dintre organizaţiile locale şi organizaţiile teritoriale în legătură cu desemnarea candidaţilor în alegerile locale;
o) audiază şi aprobă rapoartele Vicepreşedinţilor şi ale şefilor departamentelor;
p) coordonează activitatea departamentelor de specialitate;
q) asigură crearea mecanismelor de formare a fondurilor de finanţare a Partidului;
r) dirijează politica de constituire şi consolidare a structurilor teritoriale ale Partidului;
s) coordonează activitatea de instruire a cadrelor şi activului formaţiunii;
ş) aprobă, la propunerea Preşedintelui Partidului, candidaturile pentru ocuparea funcţiilor publice în autorităţile administraţiei publice centrale;
t) exercită alte atribuţii care nu constituie competenţa exclusivă a altor organe ale Partidului.

(8) Preşedinţii organizaţiilor de tineret şi femei ai PLDM sunt din oficiu membri ai Biroului Permanent Central.

Capitolul XXIV. Preşedintele Partidului

Articolul 43.

(1) Preşedintele Partidului este, concomitent, Preşedinte al Consiliului Politic Naţional şi Preşedintele Biroului Permanent Central, este garantul realizării Programului politic, al respectării Statutului şi al menţinerii unităţii Partidului.

(2) Preşedintele Partidului are următoarele atribuţii:
a) exprimă mesajul politic al Partidului;
b) asigură dialogul politic al Partidului cu alte partide şi formaţiuni social-politice din ţară şi de peste hotare;
c) dirijează şi asigură activitatea aparatului şi structurilor Partidului;
d) prezidează lucrările Congresului şi prezintă rapoarte;
e) prezidează şedinţele Consiliului Politic Naţional şi ale Biroului Permanent Central;
f) reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale şi internaţionale;
g) coordonează, prin intermediul Vicepreşedinţilor, activitatea departamentelor;
h) face propuneri Biroului Permanent Central privind crearea Staff-ului electoral şi numirea şefului acestuia;
i) informează Consiliul Politic Naţional asupra luării de măsuri disciplinare în corespundere cu prevederile prezentului Statut;
î) semnează şi prezintă la Comisia Electorală Centrală lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, precum şi modificările efectuate în listă;
j) coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica internă de formare şi de promovare a cadrelor formaţiunii;
k) desemnează mandatarul financiar al Partidului;
l) propune candidaturile pentru funcţia de Vicepreşedinte, Secretar General şi şef de departament a partidului;
m) exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.

(3) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Preşedintele Partidului emite dispoziţii care sunt obligatorii pentru organele de conducere şi membrii Partidului.

(4) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă sau Preşedintele se află în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, interimatul funcției de Președinte este asigurat de către un vicepreşedinte propus de Biroul Permanent Central și confirmat prin vot de către Consiliul Politic Național. Președintele interimar are aceleași drepturi și obligații ca și cele ale unui Președinte plenipotențiar.

Capitolul XXV. Vicepreşedinţii Partidului

Articolul 44.

(1) Numărul vicepreșdinților Partidului se stabilește Consiliul Politic Național.

(2) În exercitarea funcțiilor, vicepreședinții au următoarele competențe:
a) îndeplinesc însărcinările puse în seama lor de către Preşedintele Partidului, Consiliul Politic Naţional şi Biroul Permanent Central;
b) asigură promovarea politicii adoptate de către organismele de conducere ale Partidului;
c) conduc şi coordonează activitatea departamentelor de specialitate;
d) prezintă Biroului Permanent Central informaţii privind strategia şi tactica Partidului în domeniile de activitate încredinţate;
e) asigură coordonarea şi funcţionarea performantă a organismelor centrale de conducere ale Partidului;
f) reprezintă partidul în relaţiile oficiale în situaţia delegării de către Preşedintele partidului şi Biroul Permanent Central, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de prezentul Statut;
g) prezidează şi conduc şedinţele organismelor de conducere ale Partidului la care participă în absenţa Preşedintelui.

Capitolul XXVI. Secretarul General al Partidului

Articolul 45.

Secretarul General al Partidului are următoarele atribuţii:
a) conduce Secretariatul Partidului;
b) elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central structura şi statele de personal ale Secretariatului Partidului;
c) elaborează, dirijează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica de constituire şi consolidare a structurilor teritoriale de partid;
d) coordonează la nivel central activitatea de organizare şi consolidare a structurilor Partidului;
e) prezintă rapoarte Biroului Permanent Central privind activitatea structurilor Partidului;
f) asigură activitatea eficientă a Secretariatului şi a structurilor teritoriale ale Partidului;
g) coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica internă de formare şi de promovare a cadrelor de Partid;
h) prezintă rapoarte Biroului Permanent Central privind evidenţa membrilor Partidului;
i) semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor centrale ale Partidului;
î) reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale şi internaţionale, în chestiuni ce ţin de atribuţiile sale;
j) este responsabil de organizarea evidenţei contabile a Partidului, exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.

TITLUL IV
ORGANELE CENTRALE DE SPECIALITATE

Articolul 46.

Organele centrale de specialitate ale Partidului sunt:
a) Curtea de Etică şi Arbitraj;
b) Comisia Centrală de Cenzori;
c) Departamentele de specialitate.

Capitolul XXVII. Curtea de Etică şi Arbitraj

Articolul 47.

(1) Curtea de Etică şi Arbitraj este aleasă de către Congres pentru o perioadă de 4 ani, activează în baza unui regulament aprobat de Consiliul Politic Naţional şi este instanţa Partidului investită cu atribuţii privind controlul respectării prevederilor statutare şi a disciplinei interne a Partidului.

(2) Litigiile din interiorul Partidului urmează a fi soluţionate în mod obligatoriu prin procedura stabilită de Curte.

(3) Curtea de Etică şi Arbitraj este investită cu dreptul exclusiv de control asupra conformităţii actelor emise de organele Partidului cu prevederile prezentului Statut. În cazul în care Curtea constată neconformitatea unor prevederi sau a unor acte cu prevederile Statutului, acestea sunt prezentate organelor de conducere respective ale Partidului pentru modificare, sau după caz, anulare.

(4) În caz de necesitate, Curtea de Etică şi Arbitraj propune Consiliului Politic Naţional retragerea sprijinului politic membrilor care deţin funcţii publice, iar Congresului — revocarea din funcţie a persoanelor cu funcţii supreme de conducere în cadrul Partidului.

(5) Numărul membrilor Curţii de Etică şi Arbitraj se stabileşte de Congres.

(6) Şedinţele Curţii sunt deliberative, dacă la ele participă 2/3 din membri. Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

(7) Curtea de Etică şi Arbitraj se întruneşte semestrial sau la necesitate, la solicitarea Preşedintelui Partidului, a Consiliului Politic Naţional, a Preşedintelui Curţii sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.

(8) Membrii Curţii nu pot face parte din organele de conducere ale Partidului.

(9) Curtea de Etică şi Arbitraj are următoare atribuţii:
a) examinează cererile, reclamaţiile şi sesizările la adresa organelor de conducere ale Partidului;
a1) alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei, exercitându-şi funcţiile pe baze obşteşti;
b) cercetează litigiile intervenite între organele de conducere ale organizaţiilor locale, teritoriale, precum şi dintre acestea şi cele de la nivel central;
c) soluţionează diferendele apărute între membrii Partidului sau între aceştia şi conducerea organizaţiilor Partidului;
d) prezintă Congresului rapoarte de activitate.

(10) Hotărârile Curţii de Etică şi Arbitraj sunt definitive, nu pot fi atacate şi urmează a fi executate.

Capitolul XXVIII. Comisia Centrală de Cenzori

Articolul 48.

(1) Comisia Centrală de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă financiară, de verificare a gestionării finanţelor şi patrimoniului Partidului şi se alege de către Congres, în baza candidaturilor individuale, pentru o perioadă de patru ani.

(2) Numărul membrilor Comisiei Centrale de Cenzori se stabileşte de Congres.

(3) Comisia Centrală de Cenzori se întruneşte anual sau la necesitate, la solicitarea Preşedintelui Partidului, a Consiliului Politic Naţional, a Preşedintelui Comisiei sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.

(4) La nivelul organizaţiilor teritoriale, activează Comisiile de Cenzori teritoriale compusă din cel puţin trei membri.

(5) Comisiile de Cenzori sânt organizate şi funcţionează pe baza Regulamentului-tip aprobat de Consiliul Politic Naţional a Partidului.

(6) Comisiile de Cenzori teritoriale se convoacă în şedinţe după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la 6 luni.

(7) Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

(8) Hotărârile Comisiei de Cenzori Teritoriale pot fi contestate în Comisia Centrală de Cenzori. Hotărârea în cazul dat fiind una irevocabilă.

(9) Membrii Comisiei de Cenzori nu pot face parte din organele de conducere ale Partidului.

(10) Comisia Centrală de Cenzori are următoarele atribuţii:
a) efectuează controlul activităţii economico-financiare a organelor de conducere naţionale şi teritoriale, modul de utilizare a patrimoniului, evidenţa şi realizarea bugetului aprobat;
b) alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei, exercitându-şi funcţiile pe baze obşteşti;
c) prezintă rapoarte Congresului, informează Consiliul Politic Naţional şi Biroul Permanent Central despre încălcările depistate;
d) verifică anual şi în caz de necesitate, activitatea financiară a Partidului şi a structurilor lui, efectuând în acest scop controale financiare interne, cu aplicarea normelor profesionale valabile pentru auditorii financiari şi experţii contabili, elaborate de organismele profesionale constituite prin legile Republicii Moldova.

Capitolul XXIX. Departamentele de specialitate

Articolul 49.

(1) În cadrul Consiliului Politic Naţional al Partidului se creează Departamente.

(2) Un membru de partid poate face parte din 1-3 Departamente, dintre care unul este de bază.

(3) Activitatea Departamentelor este coordonată de Biroul Permanent Central.

(4) Rolul, locul şi atribuţiile Departamentelor se stabilesc de către Consiliul Politic Naţional, printr-un Regulament-tip de organizare şi de funcţionare

TITLUL V. PRESA DE PARTID

Articolul 50.

(1) Libertatea de exprimare este asigurată în întregime în mass-media fondate de Partid.

(2) Publicaţiile fondate de Partid exprimă doctrina şi viziunea politică ale Partidului, adoptate de organele lui de conducere.

(3) Activitatea presei este coordonată de Biroul Permanent Central.

(4) Redactorii-şefi ai publicaţiilor fondate de Partid sunt numiţi în funcţie de Biroul Permanent Central. Redactorii-şefi ai publicaţiilor fondate de Partid participă la şedinţele Biroului Permanent Central cu drept de vot consultativ.

TITLUL VI
MIJLOACELE FINANCIARE ŞI PATRIMONIUL PARTIDULUI

Articolul 51.

(1) În scopul realizării sarcinilor statutare şi a Programului, Partidul poate dispune de patrimoniu şi de surse de finanţare.

(2) Sursele de finanţare ale Partidului provin din:
a) cotizaţiile de membru al Partidului;
b) beneficiul provenit din activitatea proprie, permisă de lege;
c) donaţii benevole din partea persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) alte surse permise de lege.

(3) Cotizația lunară de membru al Partidului se stabilește în mărime de cel puțin 5 lei și cel mult 50 de lei, în funcție de venitul membrului de partid. Cotizaţiile de membru se plătesc în monedă naţională, personal de către membrul de partid cu periodicitate lunară, semestrială sau anuală, prin virament în contul bancar al partidului sau în numerar în organizaţiile primare, teritoriale sau la organizația națională, unde se află la evidenţă pe parcursul anului. Membrii de partid au dreptul să efectueze plata cotizaţiilor atît în avans, cît şi pentru perioadele anterioare, însă nu mai rar decît o dată pe an. Persoanele responsabile de încasarea cotizaţiilor de membru şi ţinerea Registrelor cotizaţiilor de membru sunt desemnate prin hotărîrea Biroului Permanent Central.

(31) Regulamentele interne privind stabilirea cuantumului cotizațiilor, procedura de colectare, evidența cotizațiilor și donaţiilor, precum și redistribuirea acestora, se stabileşte în condiţiile legii şi ale prezentului Statut, prin decizia Consiliului Politic Naţional.

(4) Patrimoniul Partidului constă din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Partidului. Păstrarea, evidenţa şi administrarea patrimoniului Partidului se stabilesc de către Consiliul Politic Naţional în baza unui regulament.

(5) Responsabil pentru utilizarea legală a fondurilor Partidului este Preşedintele Partidului şi mandatarul financiar, desemnat de către Preşedintele Partidului.

(6) Veniturile Partidului nu pot fi repartizate între membrii acestuia.

(7) Membrii Partidului, care îndeplinesc funcţii de conducere, pot fi remuneraţi pentru activitatea lor, conform deciziei Consiliului Politic Naţional.

(8) Membrii Partidului nu poartă răspundere pentru datoriile Partidului, precum şi Partidul nu poartă răspundere pentru datoriile membrilor săi.

TITLUL VII
MODUL DE REORGANIZARE ŞI DE LICHIDARE A PARTIDULUI

Articolul 52.

(1) Partidul îşi încetează activitatea prin reorganizare sau autodizolvare în baza hotărârii Congresului, adoptată în condiţiile stabilite de prezentul Statut.

(2) Reorganizarea Partidului se efectuează, în condiţiile legii, prin contopire, absorbţie, fuzionare, divizare, separare sau transformare, cu notificarea prealabilă a creditorilor. Reorganizarea produce efecte numai după înregistrarea ei la organul de stat competent.

(3) Autodizolvarea poate avea loc în cazul în care nu pot fi realizate scopurile statutare, din lipsa fondurilor, în cazul reducerii numărului membrilor Partidului sub limita prevăzută de lege sau în cazul atingerii obiectivelor statutare propuse.

(4) Partidul poate fi lichidat în mod forţat, în baza hotărârilor organelor de stat abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(5) Autodizolvarea Partidului este urmată de procedura de lichidare. În procesul de lichidare, Partidul va utiliza denumirea sa cu menţiunea „în proces de lichidare". Lichidarea Partidului se efectuează de Comisia de Lichidare, numită de către organul care a adoptat decizia respectivă, în conformitate cu Legea privind partidele politice şi Codul civil.

(6) Biroul Permanent Central va depune la organul de înregistrare o cerere cu privire la înregistrarea declanşării lichidării Partidului şi va comunica datele membrilor Comisiei de Lichidare.

(7) Comisia de Lichidare dispune de drepturile şi obligaţiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de Lichidare suspendă activitatea Partidului, încasează creanţele de la debitori, vinde activele, satisface cerinţele creditorilor şi repartizează activele rămase, conform prevederilor legale şi statutare.

(8) După încheierea procedurii de lichidare a Partidului, lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei şi Inspectoratului Fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(9) Activele rămase după satisfacerea pretenţiilor creditorilor nu pot fi distribuite între membrii Partidului şi membrii organelor acestuia şi se utilizează pentru realizarea scopurilor stabilite în Statut, conform hotărârii Congresului.

(10) Comisia de Lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi revin, a distribuit activele Partidului înainte de a satisface pretenţiile creditorilor sau cu încălcarea legii şi a Statutului Partidului.

(11) Comisia de Lichidare poartă răspundere pentru daunele cauzate Partidului din culpa sa.

TITLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 53.

(1) Prezentul Statut intră în vigoare din momentul înregistrării la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.

(2) Statutul Partidului este obligatoriu şi se aplică tuturor organizaţiilor primare, teritoriale şi tuturor membrilor Partidului.