Europa Liberă în dialog cu deputatul PLDM, Vadim Pistrinciuc, la deschiderea noii sesiuni a Parlamentului. Deputații au revenit la muncă. Sesiunea de primăvară-vară a început de la 1 februarie. În cadrul acestei sesiuni, aleșii poporului urmează să dezbată și să examineze proiectul de lege ce prevede implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, legi ce prevăd modificarea și completarea Codului de procedură penală și a Codului contravențional, precum și proiectul legii de modificare a Constituției, unde se va indica expres orientarea strategică a Republicii Moldova. Liberal-democratul Vadim Pistrinciuc crede că într-un an electoral nu se poate vorbi despre calitatea legilor adoptate. Vadim Pistrinciuc: „Prioritățile vor fi aceleași, se va schimba doar tonalitatea lor, fiindcă vine electorala. Vom avea o abundență de inițiative, de declarații populiste, identitare, de tot felul, pe care eu le clasific din categoria petardelor. Eu cred că ele nu prea aduc mare încredere din partea alegătorilor, oricine n-ar fi din partidele care le promovează, dar, mă rog, asta este o cutumă – înainte de alegeri trebuie să mai dai niște petarde, să mai dai niște populisme, poate oamenii s-or mai îndulci cu tine." Europa Liberă: Majoritatea parlamentară a și promis că urmează să fie modificată Legea Supremă a țării, Constituția, să fie inclus vectorul de integrare europeană, inclusiv să fie modificat art. 13 al Constituției, care prevede care e limba de stat a țării. Vadim Pistrinciuc: „Da, noi așteptăm, la rândul nostru, un răspuns mai clar al lor vizavi de art. 13. Deși unii deputați ai lor au semnat această inițiativă, totuși, nu am văzut o poziție consolidată la nivel de partid. Atât timp cât sunt beneficiari..." Europa Liberă: Unii din fruntașii PD au spus că fiecare are dreptul să voteze așa cum îi spune conștiința. Vadim Pistrinciuc: „Acest răspuns, după mine, este mai degrabă o eschivare, decât o asumare de răspundere. Nu este un răspuns demn de un partid." Europa Liberă: Există șansa aceasta ca să fie modificat art. 13? Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că da, există această șansă de a fi modificat și vorbesc cu foarte mulți vorbitori de limbă rusă, care acceptă totalmente că este limba română și sunt de acord cu faptul că această modificare va pune punct pe un subiect pe care s-a speculat atât de mult politic, încât a umbrit mințile oamenilor timp de 26 de ani." Europa Liberă: Iar introducerea acestui vector de integrare europeană e un avantaj? Și pentru cine e un avantaj? Am auzit reacția dlui Dodon. Șeful statului a spus că lumea ar trebui să participe la un referendum și să spună acolo ce gândește despre calea pe care trebuie să meargă Moldova. Vadim Pistrinciuc: „După mine, declarațiile dlui Dodon de mult deja, cam de la câteva luni de când a depus jurământul în fața Curții Constituționale, depășesc cadrul lui instituțional de președinte de stat. D-lui încearcă să facă tot felul de interpretări, care urmăresc două scopuri – să nu uite oamenii de el, că el, chipurile, luptă, pe de o parte, dar din alt punct de vedere, nu cumva să atingă prea tare guvernarea și s-o deranjeze prea tare. Și iată, el, săracul, e pus în așa o situație să vireze între ciocan și nicovală, să nu-i supere pe partenerii săi neformali, adică Partidul Democrat, pe de o parte, iar pe de altă parte, se uită că este un morman de reacții geopolitice. Noi o să ne pronunțăm pe marginea acestei modificări de Constituție.Am să fiu sincer, deci, unii colegi de-ai mei au deja o părere, eu încănu mi-am format o părere distinctă în acest sens. Pe de o parte, cred în viitorul european și cred că nu există alternativă decât Uniunea Europeană pentru Moldova, pe de altă parte, este cam cinic să o faci acum așa cum o face Partidul Democrat doar pentru a mai avea câteva bile electorale, știind că realitățile demonstrează contrariul, decât o cale europeană sigură pentru Republica Moldova." Europa Liberă: Ce demonstrează realitățile? Vadim Pistrinciuc: „Că nu ai drepturi, că nu ai justiție..." Europa Liberă: Drepturi există. Vadim Pistrinciuc: „Ele există pe hârtie. Când drepturile nu sunt respectate, oportunitățile nu sunt oferite, când sunt ignorate părerile partenerilor de dezvoltare, când legislația este doar o hârtie, când primim note negative la capitolul democrație – astăzi încă un top, Indexul revistei „The Economist" privind „Indicele Democrației", care, iată, prima dată oficial într-o publicație internațională stabilește că regimul politic din Republica Moldova nu este măcar o democrație..." Europa Liberă: ...este hibrid.... Vadim Pistrinciuc: „...electorală, dar este un regim hibrid –, când ai doar dușmani interni, și asta este cea mai mare greșeală a acestei guvernări, ea se dușmănește cu toți, cu toate partidele, toate organizațiile, toată societatea civilă, toată presa care îi critică, toți cetățenii care nu sunt de acord, toți sunt dușmanii acestui partid care se află la guvernare. Deci, ei luptă cu toți, deci, în acest sens..." Europa Liberă: Partidul Democrat? Vadim Pistrinciuc: „Da, da, întocmai, Partidul Democrat. Clar că nu poți să spui că, uite, te miști pe o linie directă." Europa Liberă: De fapt, unde se va ajunge, dacă continuă această stare în societatea moldavă și credeți că chiar Partidul Democrat nu-și dă seama că lucrurile nu merg spre bine? Vadim Pistrinciuc: „Eu comunic destul de frecvent cu colegi deputați din Partidul Democrat, și nu doar, eu sunt o persoană care îmi permit să comunic cu toți, indiferent de apartenența lor politică, eu nu văd ei să fie foarte deranjați de anumite lucruri. Eu cred că ceea ce se petrece în Partidul Democrat este un fenomen cunoscut în cultura organizațională, un paternalism excesiv, altfel zis, există un șef, un boss, un patron, spuneți-i cum vreți, un tătucă acolo, dar în organizație, în țară încă nu-i acceptat, după cum vedem, care rezolvă toate problemele sau nu le rezolvă, sau rămân toate așa, sau oricum. Și ei sunt plasați în zona de confort instituțional în care să accepte tot ceea ce este. Ei, au dreptul poate să se mai plângă acolo, în guleraș, după ce revin din teritorii și văd că nu prea mișcă, nu merge. Deci, în realitate au nimerit în această capcană de disfuncție organizațională și eu am să fiu moale acum, altfel spus, hotărăște un grup restrâns, probabil, de oameni și toți ceilalți s-au plasat bine-mersi într-o zonă de confort și așteaptă toate comenzile care vor fi de dincolo." Europa Liberă: Dle Pistrinciuc, Dvs. vă este aproape sociologia. Vadim Pistrinciuc: „Da." Europa Liberă: Aceste sondaje de opinie arată că puține partide au șanse să intre în următorul Parlament, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri. De fapt, cât realism includ aceste sondaje de opinie? Vadim Pistrinciuc: „Nu sunt eu cel mai bun specialist în sondaje. Mie ca sociolog câteodată nu-mi place că se reduce sociologia doar la sondaje, dar pot să vă spun părerea mea – sondajele trebuie citite cu atenție, și nu doar la capitolul încredere în partidele politice. Încrederea în partidele politice este o fotografie de moment și care arată efectul unor stări politice, sociale sau economice dintr-o țară. Trebuie citit atent în celelalte capitole, ceea ce politicienii nu fac și nu făceau de când îi lumea. Este realist, evident, dezamăgesc unele partide, au încredere în alte partide.Noi am avut niște explozii politice de la 2013 încoace, care au erodat și au îmbătrânit practic ireversibil întreaga clasă politică; noi avem parte de o politică hibrid, care se face nu doar prin metode politice, dar inclusiv prin campanii mediatice care întrec limita legală – casete, dosare, orice poți să ai și frecvența lor este foarte mare, ceea ce ca efect dezamăgește foarte mult și instituțiile, și partidele, și oamenii, și societatea.Efectul este destul de mare, însă încrederea în forțele politice este, evident, foarte joasă, inclusiv în guvernare. Pe mine mă amuză faptul când guvernarea spune „dar noi avem 3%, avem un succes extraordinar, am crescut de trei, de două ori, avem 6". 6% este o guvernare care se bucură de legitimitate sau nouă, își mai adaugă ei sau nu-și mai adaugă, asta-i treaba lor, este o guvernare nepopulară.Când ai 90 la sută de oameni care nu doar că nu te vor, dar te urăsc vreo 30 la sută din ei, ești o valoare antipopulară, deci trebuie să te pună pe gânduri lucrurile acestea. Să vă mai spun un secret – în 2009, când Partidul Comuniștilor a pierdut alegerile, Vladimir Voronin avea un rating personal de peste 30 la sută. De aceea, atunci când s-au inversat lucrurile, când guvernarea, după mine, cade în groapa pe care și-o sapă. Este un proverb arab vechi care spune că „de la prea mult soare vine deșertul, dacă luminează în permanență". Ei atât de vehement promovează lucruri pozitive, fericire în rândul oamenilor, încât asta deja dă efecte negative. Eu chiar am analizat câteva lucruri..." Europa Liberă: Care anume? Vadim Pistrinciuc: „Am văzut, de exemplu, unele discursuri ale primului ministru, care erau destul de atente, apropo, apreciindu-ne situația, însă concernul mediatic, care-i apără, unde sunt canalele PD-ului, și nu numai ale PD-ului, văd că și altele deja acolo se includ; e extraordinar câte sunt acolo, și eu am impresia că în țările europene e mai rău ca la noi când te uiți la ei. Și vedem că această discrepanță, această lumină orbește foarte mult și ei culeg rezultatele. Rezultatul este unul foarte simplu. Noi avem o guvernare care guvernează exclusiv prin puterea și controlul instituțiilor, nu prin autoritate politică sau leadership." Europa Liberă: Aceste sondaje de opinie arată că PLDM nu are șanse să treacă pragul. Ce soartă are Partidul Liberal Democrat? Vadim Pistrinciuc: „Aceste sondaje nu arată un scor foarte bun pentru Partidul Liberal Democrat, însă nu arată că nu are dreptul să treacă. Deci, în mod evident că prin campanii, mai este un an de zile, posibilitatea de a avea o reprezentativitate în Parlament există. Apropo, când citiți sondajele, acolo este și un alt capitol care arată care ar fi bazinul electoral al PLDM. La PLDM există un bazin electoral, însă nu asta este important. Cred că toate partidele de opoziție care sunt cu adevărat pro-europene și care țin și la viitorul democratic al țării trebuie să se gândească la participarea lor în alegeri în așa fel – și aici nu vorbesc de blocuri, neblocuri, nu asta contează..." Europa Liberă: Dar ați inițiat niște discuții referitor la crearea unui bloc? Vadim Pistrinciuc: „Niște discuții, niște parteneriate, pot fi și separate. Deocamdată, fiecare partid este separat, dar cel puțin la nivel de mesaje, cel puțin la nivel de coordonare de anumite activități, poziționări politice în așa fel, încât aceste partide să fie prezente în Parlament cu un scor suficient pentru a împiedica acest partid, Partidul Democrat, care este departe de a fi unul democrat de a-și acapara puterea." Europa Liberă: Dar Dvs. credeți în această intenție de a fi creată postelectoral o alianță între PD și forțele din opoziție care se consideră pro-europene? Vadim Pistrinciuc: „Aparent, eu nu cred în asta, eu cred că cei care vor nimeri în Parlament din partea acestor partide vor fi expuși unor presiuni foarte mari, asemenea celor care au existat, însă și rezistența va fi una puternică, fiindcă societatea va fi una extrem de sensibilă și extrem de polarizată în acel moment, fiindcă, vă dați seama, ei o să voteze pentru schimbare de regim, dar o să aibă un același regim și atunci, atenția pe fiecare din acești candidați o să fie foarte mare.Pe de altă parte, va fi pus în aplicare acest sistem electoral, care dezavantajează democrația în Republica Moldova și, în special, partidele de opoziție, pentru că unicul scop pentru ce a fost făcut el și aprobat a fost să nu permită acestor partide pro-europene să aibă un scor decisiv, eu nu zic numai să câștige, dar decisiv, care să poată împiedica jocurile politice ale democraților și socialiștilor. Aparent nu cred în asta, însă experiența politică, poate nu atât de mare ca la alții, m-a făcut mult mai echilibrat în aprecieri și preziceri, de aceea am să-mi las o rezervă în aprecieri." Europa Liberă: Confirmați și Dvs. că ar exista acest parteneriat între socialiști și democrați. Ei resping vehement aceste declarații care se fac la adresa unei înțelegeri din culise între cele două formațiuni. Pe ce vă bazați argumentele atunci când vorbiți că, totuși, mai mult conlucrează decât sunt adversari politici? Vadim Pistrinciuc: „Eu nu mă bazez pe nimic, de aceea și-s discuții de culise, ca să fie doar ei și culisele acolo. Eu citesc acțiunile pe care le văd pe față, deci, ca toți cetățenii. Eu văd, de exemplu, când guvernarea deconectează președintele, parcă ar trebui un pic să mai dea cu degetul, să se mai enerveze, dar el în momentul acela dă vina pe Washington, pe Bruxelles, pe Juncker, dar nicidecum, el se teme să pronunțe Partidul Democrat, el pronunță denumirea așa... președintele partidului, Vladimir Plahotniuc, se teme să pronunțe. Eu mă uit la niște acțiuni.Altceva este această fugă a Partidului Socialiștilor și a președintelui Dodon de a discuta probleme foarte mari, serioase cu care el a mers în campanie – în ceea ce ține de oligarhie, ce ține de întreprinderi de stat, ce ține de bani, ce ține de acapararea puterii, de evoluția democrației –, el fuge și iar încearcă să se ancoreze în probleme de astea euforice, iarăși Washingtonul, conspirație... Eu am impresia că el se uită la – este un canal rusesc REN TV acolo și este așa o emisiune – „Ocevidnoie – neveroiatnoie" („Evident – neverosimil"), orice numai nu despre tema asta." Europa Liberă: Domnul Dodon are mai mult de un an de când a ajuns în fotoliul prezidențial, de ce nu a fost invitat în Parlament la o discuție? Vadim Pistrinciuc: „Alte chestii și cel mai important... Că el trebuie să vină singur. Și iată, Dvs. dați acum un alt argument. El spune că nu îi ajung prerogative și vrea să facă un referendum. Pentru ce să faci referendum, dacă tu ai atâtea instrumente pe care nu le folosești? De exemplu, dumnealui vrea să convoace Consiliul Suprem de Securitate privind câteva sate care au declarat Unirea, mă rog, un gest simbolic, e clar că nu duce la nimic gestul acesta a oricărui om. Măi, ce temă serioasă! Pe când el nu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, de exemplu, cu situația din autoritatea publică locală, noi avem niște mișcări tectonice enorme în autoritatea publică locală..." Europa Liberă: Apropo, ce se întâmplă în acest domeniu? Vadim Pistrinciuc: „...care este o autonomie locală și-i scris în Constituție care sunt drepturile acestei forme de administrare în Republica Moldova. Eu nu mai zic de chestiile ce țin de piața mass-media, am văzut că ei acolo sunt într-un fel de cârdășie cu concernul PD. La capitolul finanțarea televiziunilor, adică acțiunile lui denotă faptul că el este mai degrabă un partener. Eu nu i-am prins de mână, să zic sigur că, acțiunile vorbesc că ei sunt așa sau altfel. El, dacă sincer, deja pare comic. Eu cred că noi trebuie să ne mulțumim cu un așa „președinte", să ne mulțumim... e urât că uneori lansează atacuri la adresa unor cetățeni, a statelor vecine, asta e rău, dar din alte puncte de vedere e bine că el așa caută teme euforice, cosmice." Europa Liberă: Dar să revenim la agenda parlamentară și la ce se întâmplă în administrația publică locală, guvernanții spun că s-a terminat reforma la nivel central, acum ar urma să ajungă și la reformă în teritorii, inclusiv s-a vorbit despre o reformă teritorial-administrativă. Se pare că nu mai reușiți să discutați în Parlament acest subiect. Dar Dvs. vă este clar de ce atât de mult se plâng în ultimul timp aleșii locali? Vadim Pistrinciuc: „Uitați-vă, s-au produs câteva lucruri foarte puternice: în primul rând, schimbarea culorii politice a foarte mulți aleși locali, deci, noi nu vorbim de 10-20 la sută. Da, eu recunosc, tot timpul și noi când am fost la guvernare, o parte din cei care erau cu Partidul Comunist veneau și poziția mea era una că hai să fim un pic mai selectivi. Este un procent care își schimbă tablele, dar noi vorbim despre sute de primării din toate partidele politice, care au aderat la un singur partid, la PD, noi vorbim de zeci de semnale din mass-media." Europa Liberă: De ce nu abordați acest subiect în Legislativ? Vadim Pistrinciuc: „Chemăm și-l discutăm și în Legislativ, ni se spune că nu e adevărat, uitați-vă dosarele, ni se arată niște grafice, sunt conform culorii politice care există, însă realitatea arată ceva diferit. În consecință, primarii, inclusiv cei care au aderat la PD, unii dintre ei care mai au curajul să vorbească măcar prin culoare spun că ei se simt ca niște instrumente, instrumente care vor fi folosite la maximum în aceste alegeri pentru a aduce niște voturi.Acum, problema funcțională și democratică, primarul nu îi un simplu actor politic, primarul este elementul principal al autorității statului într-o comunitate, primarul este cel care comunică cu cetățeanul de la naștere și până când acesta decedează. Deci, familiile acolo vin, condițiile de muncă sunt foarte proaste, salariile sunt foarte mici, ei sunt ținuți ca un fel de prizonieri, sunt speriați cu dosare, sunt folosiți ca instrumente politice. Te împacă că pe timpul vostru n-a fost mai bine, pe timpul vostru a fost mai rău.Eu tot timpul mă uit la o altă cartă, uitați-vă la carta pluralismului politic la nivel local, chiar și pe timpul comuniștilor era o diversitate politică la nivel de consilii raionale, după 2007 au fost 17, dacă nu mă înșel, câștigate de alte partide. Ce, ei nu aveau posibilitatea să facă un val în toți consilierii și să fie toți 30 de-o culoare?..." Europa Liberă: Politică? Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că aveau, dar totuși s-au gândit că acesta e un mic avantaj să ai un pluralism democratic la nivel local, mai ales că oamenii aceștia la nivel local nu prea au timp de politică ca atare, ei au probleme lumești, locale, foarte multe cu care se ocupă. Noi vrem de la ei să fie și agenți performanți de atragere a resurselor, să fie manageri de proiecte, manageri ai schimbării comunitare, pe de altă parte, îi tragem de mână, pe de altă parte, îi presăm. Exemplele astea cu primarii la televizor, arestați în mod brutal, ele pentru ce se fac? Pentru a-i speria, și ele își ating scopul.Acum avem primari timizi, timorați, pentru ei mai vorbește CALM-ul și președintele acestei organizații, mergi cu ei în ședințe, ei îți spun că nu au salarii, nu au bani și sunt țintă, vânați de partide și de nu știu ce, autonomia locală li se ia, parcă am trecut noi de divizarea aceasta a bugetelor pe liste, cum a fost când eram și noi la guvernare, liste adiționale la Parlament, s-a introdus iarăși și iarăși – ție un milion, ție – 500 de mii, depinde cu cine ești. Autonomia locală financiară iarăși este limitată și eu cred că, la următoarea evaluare din partea Consiliului Europei a autonomiei locale, noi o să avem o cădere." Europa Liberă: Admiteți că, totuși, ar putea să se discute situația din administrația publică locală în Parlament? Vadim Pistrinciuc: „În permanență sunt discuții, dar aici trebuie să fie o discuție politică matură. Eu cred că PD-ul acum are un scop foarte matematic, el vrea autoritățile locale așa dependente de ei. Scopul lor care este, hai să fim sinceri, nu este reforma, scopul lor e să rămână la guvernare. Pentru asta au un anumit instrumentarium: instituții, justiții, presă etc. specialiști, consilieri, bani, mai știu eu, și autoritățile locale tot sunt un instrumentarium, ei privesc asta, nu au nevoie de o anumită autonomie, dar o să ajungă în momentul când punctul de fierbere o să fie foarte tare și o să vrea să dea mai multe libertăți și primăriilor, și cetățenilor, dar o să fie târziu." Europa Liberă: Și ce credeți, vor veni bani din exterior pentru Republica Moldova, asistență financiară? Vadim Pistrinciuc: „Eu sunt pentru ceea că o să vină, eu nu cred că guvernarea trebuie pedepsită prin diete de proiecte cetățenești și comunitare decât prin guvernare; vreți să pedepsiți elitele, aveți conturile lor, aveți listele lor, pedepsiți-i pe ei, însă problema cu „performanțele" ale Moldovei este atât de mare, încât cred că nu va fi o finanțare rectilinie și deplină, vor fi unele finanțări mai modeste, după care vor fi pauze și negocieri, și aprecieri negative și, dacă ne uităm inclusiv la ceea ce scriu unii analiști de la Washington sau de la Bruxelles, s-ar putea să repetăm și istoria Ucrainei, care a primit unele tranșe, dar pe urmă, din cauza stagnării pe anumite domenii, s-a oprit finanțarea. Eu nu vreau acest lucru, eu vreau, dacă elitele sunt vinovate în anumite lucruri, să fie ele sancționate, nu cetățenii și aș vrea mai multe proiecte europene orientate spre comunități."

Președintele fracțiunii parlamentare PLDM, Tudor Deliu a oferit un interviu pentru portalul UNIMEDIA, în care a făcut o retrospectivă a anului 2017, a vorbit despre alegerile parlamentare din 2018, dar și despre echipa preferată de fotbal. R. Vreau să încep cu o tablou general. Cum a fost anul 2017 pentru fracțiunea PLDM? T.D. „Este o întrebare la care cred că nu voi avea un răspuns așa precis, deoarece anul 2017 pentru fracțiunea PLDM a fost un an specific. Fracțiunea s-a aflat în opoziție parlamentară, iar chiar dacă am fost în opoziție eu mă bucur că colegii mei din fracțiune au dat dovadă de verticalitate și au venit cu proiecte de legi, cu intervenții, cu luări de cuvânt, cu declarații, care eu cred că au adus o plus valoare a activității a activității parlamentare. Am zis-o cu orice ocazie și am să o zic și acum că chiar dacă suntem puțini, cinci persoane în fracțiune, totuși ne-am propus și ne reușește să acel clopot care bate asupra tuturor nelegiuirilor și nedreptăților care vrea să le introducă în actele legislative actuala guvernare și noi suntem cei care încercăm să demonstră că ele nu corespund prevederilor de elaborarea a actelor legislative".R. Ați menționat că membrii PLDM au venit cu niște proiecte de lege, care sunt cele mai de anvergură? T.D. „Am avut mai multe proiecte și acum avem mai multe proiecte, dar cu părere de rău, vreau să reamintesc că majoritatea proiectelor elaborate și înregistrate la secretariatul Parlamentului de către membrii fracțiunii nu au ajuns încă în procedură parlamentară. Multe din ele stau undeva și se prăfuiesc prin sertarele Comisiilor Parlamentare deoarece nu sunt aduse în procedură. Dar eu cred că cel care a provocat mari discuții, este proiectul de lege de modificarea a Constituției Moldova, mă refer la inițiativa de a modifica articolul 13 din Constituție, pentru a reveni la un adevăr istoric și pentru a înlocui sintagma „limba moldovenească" cu sintagma „limba română". Mai sunt unele proiecte care țin de problemele sociale. Care țin de probleme justiției, care țin de problemele modificării codului electoral. Este proiectul care prevede pentru diasporă votarea în două zile, ziua de sâmbătă și duminică. Mai sunt și unele, nu o să încep să le enumăr pentru că pot fi ușor verificate pe site-ul parlamentului, respectiv, la proiectele de lege". R. Ați vorbit despre proiectul de lege pentru modificarea Constituției, când va fi examinat în plen? T.D. „După primirea avizului pozitiv din partea CC, proiectul nu poate fi inclus în ordinea de zi a ședințelor de plen nu mai devreme de șase luni de zile. Însă în aceste șase luni de zile, proiectul trebuie să fie discutat în Comisiile Parlamentare și ultima Comisie care se va expune este Comisia Juridică. Această Comisie nu poate să introducă până nu s-au expus celelalte nouă comisii. Dar în avizul pe care l-am primit de la CC, Curtea Constituțională menționează că aceasta poate să fie o excepție de la norma generală, adică să nu mai așteptăm acele șase luni de zile deoarece este o procedură de modificare tehnică. Dar vom vedea care va fi dispoziția celor de la Guvernare, fiindcă dacă ei vor refuza introducerea mai devreme, deci o să așteptăm și cele șase luni". R. În toamna anului viitor se organizează alegeri anticipate. Ce face PLDM-ul, merge într-un bloc electoral cu PAS și PPDA sau singuri? T.D. Noi nu o singură dată am declarat oficial că noi optăm pentru constituirea sau a unei alianțe electorale cu partidele pro UE pentru a avea un succes în viitoarele alegeri. Părerea noastră, că dacă vor merge fiecare în parte, nu suntem siguri că vom obține majoritatea și vom putea schimba ceva în Republica Moldova. Principal e că să conștientizăm faptul că e nevoie de o schimbare. Iar schimbarea guvernării în Republica Moldova poate să se producă doar atunci când aceste partide de orientare pro UE își vor uni forțele.

Încă un an este pe punctul să se încheie. Un an complicat. Un an în care am continuat să sperăm. Dificultățile ne-au făcut mai puternici și ne-au ajutat să devenim o familie. Magia sărbătorilor de iarnă ne face mult mai optimiști. Un prilej perfect pentru un nou început. Familia este locul unde speranța reînvie. Punem Lângă Darul de la Moșu urarea noastră de An Nou. Să aveți un început frumos! Să vă recăpătați cadența, mândria de a fi cei mai devotați cetățeni ai acestei țări. Să continuați să visați, să credeți în voi înșivă. Să munciți la fel de mult, chiar peste puterile voastre, pentru a da țării strălucirea pe care o merită. 2018 va fi un an dificil. Ne așteaptă provocări care ne vor pune la încercare unitatea și puterea de voință. Suntem cei mai buni și vom reuși. La Mulți Ani!

Stimați cetățeni, colegi deputați, onorată asistență!Suntem la sfârşit de sesiune. Sărbătorile de iarnă se apropie vertiginos şi mi-aş fi dorit din tot sufletul să vă vorbesc cu mai mult optimism și încredere. Din păcate, evenimentele petrecute în această perioadă mă apasă, așa cum guvernarea actuală apasă această țară, pe care a aruncat-o în deznădejde și beznă. Fracţiunea noastră este şi va rămâne un aprig luptător pentru devoalarea şi stoparea nelegiuirilor ce se petrec flagrant chiar în forul legislativ suprem. Pentru fracțiunea Partidului Liberal Democrat, acesta a fost un an de muncă asiduă și acțiuni dârze pentru a aduce o schimbare spre bine în țara noastră. Împreună cu colegii am fost implicați total în activitatea parlamentară. Astăzi vocea opoziţiei nu este auzită de către guvernanţi, dar este auzită de către popor, ceea ce constituie pentru noi victoria cea mai mare. În această sesiune s-au întâmplat lucruri condamnabile. S-a pus o presiune maximă asupra tuturor instituţiilor importante în stat prin numirea în funcţii cheie a unor persoane dubioase şi total aservite regimului. Marea schimbare şi reformă a Guvernului este o bufonadă. În primul rând remanierea şi numirea aproape a două treimi din miniştri este anunţată cu mare fast de către o persoană care nu are nicio funcţie publică în stat care i-ar da acest drept. Şi mai grav – numele îi este asociat cu infracţiuni deosebit de grave. Cel puţin au demonstrat că PLDM - ul a fost o sursă inepuizabilă de trădători pe care guvernarea îi laudă ca reprezentanți merituoși ai coaliției, în contradicție cu declarațiile insinuante precum că PLDM ar fi fost cel mai corupt partid. Păi pot să vă mărturisesc ca să cunoască și toată țara că pe cei mai corupți i-ați cumpărat voi și vi i-ați făcut parteneri pe drumul vostru falimentar pentru dezvoltarea țării. Mai nou, iar recidivați. Câtă inspirație - Leancă, Tănase, Gaburici. Am fi fost fericiţi dacă i-aţi fi avansat pe cei mai buni, nu pe nişte lachei slugarnici, gata mereu să slujească un stăpân sau altul. Sau poate se pregăteşte un alt furt masiv şi este nevoie de persoanele potrivite? Domnul Leancă şi dl. Gaburici au experienţa necesară de a semna documente frauduloase fără nicio remuşcare. Probabil şi de data aceasta vor fi folosiţi exact în acelaşi scop. Să ne aşteptăm la surprize de proporţii. Sunt inevitabile, la felul cum evoluează lucrurile.

Partidul Liberal Democrat din Moldova aniversează astăzi 10 ani de la fondare. În această perioadă a reușit să devină unul dintre cele mai importante partide politice din Republica Moldova, să imprime țării o nouă direcție de dezvoltare și să ofere cetățenilor ei noi perspective.Partidul Liberal Democrat din Moldova a reușit să demonteze guvernarea autoritară a Partidului Comuniștilor printr-o largă susținere a societății și, în mod special, a tineretului.Revolta societății împotriva dictaturii, revoluția „twitter" din aprilie 2009 a redeschis calea democrației în Republica Moldova. Schimbările politice au oferit șansa unei guvernări democratice în Republica Moldova, în care societatea i-a oferit PLDM-ului rolul principal. Noile abordări în politică, viziunea strategică asupra dezvoltării țării au refăcut rapid încrederea Occidentului și au permis Republicii Moldova să devină un partener credibil și lăudat. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb, Acordul de liberă circulație sunt realizările incontestabile ale PLDM. Republica Moldova a beneficiat de asistență economică care a permis realizarea unui număr extraordinar de proiecte de infrastructură. Nicio localitate nu a fost omisă. Și nu în ultimul rând, PLDM a demontat sârma ghimpată de la Prut. Un hotar nedrept, care a despărțit același popor timp de jumătate de secol. De la poduri de flori am tins spre poduri de piatră. PLDM a urmărit crearea unor mecanisme sigure și eficiente în relația dintre țările noastre. România este mai mult decât un prieten și partener.

Rezultatele ultimului sondaj de opinie, făcut public la 6 noiembrie curent, arată că 98 la sută dintre moldoveni sunt dispuşi să ia în considerare o ofertă electorală din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Este cea mă bună clasare a unui partid din Republica Moldova într-un top al neîncrederii. Rating-ul PLDM s-a dublat în ultima jumătate de an, fapt ce demonstrează un trend pozitiv.Sondajul mai scoate în evidență faptul că 60 la sută din populaţia ţării ar prefera, în cazul alegerilor parlamentare viitoare, un candidat pentru circumscripţii reprezentat de un partid politic.

Întrunit în ședință la 4 noiembrie 2017, Consiliul Național Politic al PLDM DECLARĂ: Constatăm cu îngrijorare că, în disperarea de a se menține la putere, actuala guvernare sfidează în mod deliberat atenționările societății civile, ale partenerilor de dezvoltare, ale experților naționali și internaționali, recomandările Comisiei de la Veneția privind derapajele antidemocratice și înrăutățirea situației social-politice și economice. Așa-zisa stabilitate, la care face trimitere guvernarea, nu este decât mimarea, sfidarea și profanarea valorilor democratice și a statului de drept și, în consecință, adâncirea crizei social-politice. Instituțiile statului rămân în continuare ostatice ale regimului, justiția slujește guvernarea, exodul populației ia proporții uriașe, iar oamenii rămași supraviețuiesc la limita sărăciei. Declarațiile guvernării privind adeziunea la cursul pro-european al Republicii Moldova sunt sterile, nu au acoperirea unor reforme reale în folosul cetățenilor și urmăresc doar intenția de a obține finanțare externă. În realitate, guvernarea, care a uzurpat puterea, continuă acțiunile de distrugere sistemică a partidelor de opoziție, de epurare a funcționarilor publici incomozi și de corupere sau persecutare a aleșilor locali neloali puterii.

Politica fiscală este foarte importantă. Ea trebuie să devină baza bugetelor locale, care să asigure creșterea pe plan local. Cât de reusită ar fi politica macro-economică a statului, fără dezvoltarea locală durabilă, creșterea nu va fi una care să asigure calitatea vieții cetățenilor, cu atât mai mult cu cât unele competențe sunt realizate de autoritățile locale. De aceea dorim ca autoritățile locale să fie tratate respectiv. Guvernul și parlamentul sunt obligate să creeze capacitățile pentru ca APL-urile să-și poată realiza competențele pe care statul le-a acordat. Urmăriți mai jos luarea de cuvânt a deputatului Iurie Țap de la tribuna Parlamentului pe marginea proiectului de lege privind modificarea politicii bugetar fiscale și vamale.